Asumări internaționale
Procesul Bologna

”Procesul Bologna” e numele sub egida căruia se regăsește cel mai amplu proces de reforme din sistemul educațional de la nivel european. Scopul acestor reforme este acela de a crea și îmbunătăți permanent un Spațiu European al Învățământului Superior în care sistemele de educație din fiecare țară sunt comparabile, compatibile și coerente. O dată la fiecare 2 ani, Miniștrii Educației din țările care și-au asumat participarea la Procesul Bologna se reunesc și analizează gradul de indeplinire al obiectivelor propuse și propun noi obiective și linii de acțiune în domeniul reformelor educaționale.

România a participat în Procesul Bologna încă de la momentul lansării sale în 1999, iar cea mai puternică schimbare resimțită în sistem a început odată cu anul 2005 când sistemul de învățământ superior a fost reorganizat pe 3 cicluri.

Asumări legate de finanțarea educației, la care și România le-a semnat, se regăsesc în aproape toate Comunicatele Ministeriale din cadrul Procesului Bologna:

Reuniunea Miniștrilor Educației din Franța, Marea Britanie, Italia și Germania desfășurată la Sorbona (premergătoare Procesului Bologna – 1998): ”Le datorăm studenților și întregii noastre societăți un sistem de învățământ superior care să le ofere tinerilor cele mai bune șanse de a-și găsi propriul domeniu de performanță.

Comunicatul de la Praga (2001): ”Învățământul superior trebuie considerat bun public, este și va rămâne responsabilitate publică.

Comunicatul de la Berlin (2003): ”Miniștrii înțeleg faptul că există obstacole în realizarea acestor scopuri și ele nu pot fi rezolvate singure de către instituțiile de învățământ superior. Se cere un sprijin puternic, inclusiv financiar, și un set de decizii adecvate din partea guvernelor.

Comunicatul de la Londra (2007): ”Subliniem importanța unor instituții de învățământ superior solide, care să fie diverse, finanțate corespunzător, autonome și responsabile

Comunicatul de la Leuven/Louvain-la-Neuve (2009): ”Instituţiile de învăţământ superior au câştigat autonomie o mai mare, împreună cu creşterea rapidă a aşteptărilor pentru a fi receptivi la nevoile societăţii şi a fi responsabili. Într-un cadru de responsabilitate publică, suntem conştienţi de faptul că finanţarea publică rămâne o prioritate principală pentru a garanta accesul echitabil şi dezvoltarea durabilă a instituţiilor autonome de învăţământ superior.”

Comunicatul de la București (2012): ”Europa trece printr-o criză economică care produce efecte la nivel societal. În ceea ce privește  învățămâtul superior, criza economică afectează disponibilitatea unei finanțări adecvante și perspectivele de găsire a unui loc de muncă pentru absolvenți. Învățământul Superior reprezintă o parte importantă a soluției pentru depășirea crizei financiare. Sistemele de educație puternice și relevante sunt baza societăților bazate pe cunoaștere. Învățămâtul Superior ar trebui să fie în centrul eforturilor noastre de depășire a crizei – acum mai mult ca niciodată. Ținând cont de acestea, ne asumăm să securizăm cel mai ridicat nivel posibil de finanțare publică a învățământului superior și să identificăm noi surse de finanțare, ca investiții în viitorul nostru.

Strategia ”Europa 2020”

Strategia ”Europa 2020” reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică pentru această decadă și reprezintă documentul central al activității Comisiei Europene, având setate 5 obiective majore – privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială și mediul/energia – care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Fiecare stat membru UE a adoptat propriile sale obiective naționale în aceste domenii.

Strategia definește educația ca una din una din prioritățile necesare pentru sprijinirea potențialului de creștere economică a UE și pentru  sustenabilitatea socială a statelor – ”Pentru a sprijini potențialul de creștere economică a UE și sustenabilitatea modelelor noastre sociale, consolidarea finanțelor publice în contextul Pactului de stabilitate și de creștere implică definirea unor priorități (…).  Structura și calitatea cheltuielilor publice este, de asemenea, importantă: programele de consolidare bugetară ar trebui să acorde prioritate „posturilor generatoare de creștere”, cum ar fi educația și competențele, cercetarea, dezvoltarea și inovarea (…)

Află aici modul în care a evoluat finanțarea educației în Europa în contextul acestor asumări: Evoluția finanțării educației în Europa

Share :