Dotările școlilor
Deși nu există documente publice cu centralizări ale instituțiilor școlare care au probleme cu dotările și baza materială, în fiecare an apar în presă la începutul lunii septembrie zeci de articole în care sunt prezentate situații dezastruoase privind numărul de școli nepregătite să înceapa anul școlar – fie din cauză că nu au autorizație sanitară, fie că nu sunt suficienți profesori sau fie că nu au fost finalizate diferite proiecte de reabilitare. Cele mai mari probleme sunt la școlile din mediul rural, unde există încă școli cu toalete în curte și fară apă potabilă. De asemenea, încălzirea reprezintă o mare problemă pentru multe școli, unele dintre acestea fiind nevoite să asigure încălzirea cu sobe vechi și degradate sau aparate de încălzit care nu fac față frigului de afară. De asemenea, foarte multe lucrări de abilitare nu sunt în grafic și așteaptă noi fonduri de la Guvern ca să poată fi finalizate.
În aceste condiții, pentru foarte multe școli din România investiția în dotări și bază materială care să asigure un proces de predare și învățare modern, atractiv pentru elevi, reprezintă un deziderat mult prea greu de atins.
Referințe:
http://stiri.tvr.ro/scoli_21151.html
http://www.realitatea.net/scoli-nepregatite-pentru-15-septembrie_82463.html
Decontul cheltuielilor legate de transport
Pe lângă problemele care au fost semnalate la mijlocul acestui an de către Consiliul Național al Elevilor(CNE) privind întârzierea cu câteva lui a decontului cheltuielilor legate de transport în mai multe județe ale țării, în prezent Guvernul a luat decizia să limiteze valoarea decontului la 26 de lei/abonament/lună pentru distanțe de 3 km, iar pentru distanțe ce depășesc 3 km, până în limita a 50 de km, suplimentarea sumei cu 2 lei pentru fiecare km. Conform CNE, în aceste condiții, pentru o parte din elevii navetiști se va deconta doar o treime din costurile reale ale abonamentelor care depășescu cu mult valoarea impusă de Guvern. În aceste condiții, multe familii nu își vor mai putea permite să își trimită copiii la școală sau vor opta pentru varianta în care cei mici vor străbate zilnic câțiva kilometri pentru a putea participa în continuare la ore.
Alocațiile pentru elevi
Valoarea cuantumului alocației pentru elevi nu a mai crescut din anul 2009, chiar dacă au crescut atât cheltuielile legate de prețul biletelor de transport de exemplu, cât și cheltuielile legate de rechizite și materiale de studiu. Deși au existat mai multe propuneri legislative în acest sens în ultimii ani, acestea nu au fost adoptate. În prezent valoarea alocației este de 42 de lei (aproape 7 euro), valoare de 35 de ori mai mică decât în statele Uniunii Europene (care este în medie de 210 euro), conform expunerii de motive a uneia din aceste propuneri legislative.
Rata abandonului școlar
Având în vedere sprijinul slab pe care copiii proveniți din familii cu probleme financiare îl primesc pentru participarea la studii, rata abandonului școlar a crescut în ultimii ani, ajungând în prezent la valoarea de 17,4%. Deși din 2005 până în 2008 acest procent săzuse, acesta a crescut din nou după anul 2008. Prin urmare, legătura între rata abandonului școlar și investiția în educație este mai mult decât evidentă – perioada 2005-2008 este caracterizată de o creștere ușoară a investiției în educație și de o scădere a ratei abandonului, iar perioada de 2008 este caracterizată de o scădere continuă a finanțării educației și de o creștere a ratei abandonului.
Prin urmare, suntem departe de ținta națională pe care și-a setat-o România în contextul strategiei Uniunii Europene ”Europa 2020” care presupune că rata de abandon școlar în 2020 va fi de 11,3% și ne clasăm printre țările cu cea mai mare rata de abandon școlar din întreaga Europă.
Rata analfabetismului funcțional
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.
La testele PISA privind rata de analfabetism funcțional, rezultatele arată că România este țara cu a doua cea mai mare rată de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, după Bulgaria, valoarea acesteia ajungând la peste 40%.
