Salariile profesorilor

Una din puținele similitudini între România și țările europene cu privire la segmentul financiar ce ține de sectorul educațional se referă la faptul că salariile profesorilor se stabilesc la nivel central sau regional, doar țări precum cele din Peninsula Scandinavă fiind adepte ale unui sistem bazat pe renumerație stabilită la nivel local. Din păcate, este singurul capitol unde ne înscriem într-un trend european. Raportat la PIB pe cap de locuitor, în țări precum România, Lituania sau Slovacia regăsim un procent de mai puțin de 50% din această sumă dacă ne referim la învățământul preuniversitar. Anevoios este și traseul parcurs până la a obține salariul maxim, această perioadă fiind de peste 34 de ani. Salariile variau în medie la momentul anului 2012 între 21.174 RON dacă discutam de învățământul preprimar, și 21.528 RON la ciclul liceal, realitatea fiind că mare parte din  salarii fiind apropiate de plafonul minim, 11.064 RON pentrul învățământul preprimar respectiv 11.772 RON pentru învățământul liceal, sumele calculate fiind pe durat a unui an. Situația nu se îmbunătățește în mod special nici în ceea ce privește salarizarea cadrelor din conducere.

Distribuția bugetului Educației indică o problemă privitoare la subfinațarea învățământului universitar. Dacă România aloca în 2011 doar 0,87% din PIB pentru acestă treaptă (în condițiile în care alocația bugetară era de 4,13% din PIB), Estonia alocă 1,6%, Finlanda 1,79%, Islanda 1,75%, Norvegia 1,42%. Comparabil, Ungaria alocă 1%, iar Bulgaria doar 0,84%. Desigur, PIB-ul diferă de la țară la țară, dar țările enumerate mai sus au PIB-ul sensibil mai mare decât cel al României. Cea mai mică alocare bugetară pe învățământul superior european este în Marea Britanie (0,69% din PIB), lucru care se datorează absorbției din mediul privat. Toate acestea în condițiile în care în 2011, 39% dintre cei cu vârsta între 18-64 ani sunt expuși excluziunii sociale din cauza sărăciei. Procentul celor aflați în această situație și care au sub 18 ani este de 49,1%, România fiind depășită doar de Bulgaria, având un procent de 51,8%. Subfinanțarea învățământului superior duce treptat la neîndeplinirea criteriilor privind dimensiunea socială a educației din cadrul Procesului Bologna.

repartitii

Repartiția pe fiecare tip de învățământ a procentului din PIB. (procentual)

repartitii_tip_invatamant

Repartiția pe fiecare tip de învățământ a procentului din PIB. (numeric)

În România, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ se realizează conform Legii nr. 63/10 mai 2011. Astfel, în învățământul superior discutăm de un salariu maxim pentru un profesor universitar cu o vechime de peste 40 de ani în învățământ, acesta fiind încadrat între 3733 RON și 6971 RON. La polul opus, un preparator universitar cu experiența până în trei ani va câștiga între 1123 RON și 1575 RON. În ce privește învățământul preuniversitar, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I și cu o vechime de peste 40 de ani primește aproximativ 1896 RON, în timp ce un profesor deubutant câștigă brut aproximativ 934 RON. Dacă discutăm despre funcții de profesor, învățător, educatoare sau altele, situații frecvente în învățământul preuniversitar, salariile acestora variază între 600 RON și 869 RON, puțini fiind aceia care au peste 40 de ani de vechime și se află în această situație. Salariile în ceea ce privește personalul auxiliar variază între salariul nimim pe economie și sume ce nu depășesc 2000 RON, de remarcat fiind  dezastrul din domenii precum sportul, unde un antrenor categoria I se încadrează până în 1397 RON sau analiștii programatori care sunt limitați la suma de 1545 RON. Cel mai bine  este renumerat un director general administrativ, considerat a fi ca parte a personalului auxiliar, suma putând să se încadreze între 1415 RON și 2790 RON. Desigur, aceste sunt venituri de încadrare doar, la care se adaugă sporuri de diferite feluri, care în ultimii ani au fost tot mai puține. Chiar dacă salariile sunt cel puțin modeste, nivelul de cerințe este unul dintre cele mai mari din Europa în sensul că pentru a preda de la nivelul pre-primar și până în clasa a X-a, este necesar absolvirea ciclului de licență, urmând ca pentru a preda până la finalul ciclului superior al învățământului preuniversitar să fie nevoie de studii de masterat.

În 2010, an în care au fost tăiate cu 25% salarii personalului bugetar, în nicio țară din Europa salariile cadrelor didactice din învățământ nu au suferit modificări atât de drastice. Salariile personalului din nivelul superior de învățământ au suferit scăderi comparative cu cu modificarea PIB-ului din anul precedent. Spre exemplu în Finlanda asistăm la cel mai pozitiv caz, PIB-ul restrângându-se cu 8,23% în timp ce salariile din învățământul superior s-au menținut la același nivel deși în medie salariile s-au redus cu -1,39%.  În Ungaria, PIB-ul a crescut cu 1,17%, salariile au scăzut în medie cu 1,12% dar retribruțiile profesorilor din universități s-a diminuat doar cu 0,32%.

Share :