De Ziua Mondială a Profesorilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) trage un semnal de alarmă asupra statutului degradat al profesorilor din România, cauzat de slaba finanțare a sistemului de educație.
Deși educația a fost declarată prioritate națională de către toate Guvernele României din ultimii ani, acest lucru nu s-a reflectat și în modul în care aceasta a fost finanțată. România are nevoie de cadre didactice profesioniste, bine pregătite și motivate să devină modele pentru noile generații. Salariile extrem de mici ale profesorilor debutanți au dus însă la situația în care majoritatea tinerilor care intră în sistem ajung acolo din lipsa altor opțiuni, nefiind motivați să urmeze o carieră didactică. Chiar și cei care ajung din pasiune și își doresc această carieră, reușesc cu greu să își mențină interesul, dat fiind că salariile le permit cu dificultate să își acopere chiar și cele mai elementare costuri.
Nu este de mirare acest lucru, având în vedere că datele furnizate de FSLI (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ) în 2011 aratau faptul că banii pe care îi primesc în mână cadrele didactice cu vârstă maximă de 35 de ani sunt în medie la o valoare de 875 de lei. Mai mult, tot FSLI a arătat că dacă un profesor debutant are salariul mediu brut în România de 233 de euro, același profesor debutant are salariul mediu brut la o valoare de 2000 de euro în Austria, Marea Britanie sau Italia, 3000 de euro în Spania sau Germania sau chiar aproape 5000 de euro în Luxemburg, fapt ce plasează țara noastră pe ultimul loc în UE în ceea ce privește nivelul salariilor acordate profesorilor debutanți.
Efectele acestei situații sunt deja vizibile și pot fi observate cel mai ușor prin rezultatele pe care cadrele didactice la obțin la examenele de titularizare sau concursurile de ocupare a posturilor didactice vacante. În acest an, procentul de candidați înscriși la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar care au luat note între 7 și 10, condiție necesară pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, a fost de doar 49,17%. Posturile neocupate au fost acoperite de suplinitori care nu reușit să atingă pragul minim de nota 7. Lipsa de atractivitate a profesiei didactice afectează dramatic calitatea actului educațional, fenomen reflectat în rezultatele dezastruoase de la examenele de bacalaureat din ultimii ani. Anul acesta procentul de promovabilitate a fost de doar 56,4%, lucru ce denotă că aproape jumătate dintre absolvenții de liceu din acest an nu au fost suficient de bine pregătiți la finalul liceului.
Ce este mai grav este că tinerii competenţi care își doresc să fie profesori nu sunt atraşi de salariile din străinatate doar după ce ies de pe băncile şcolii, ci şi după ce îşi găsesc un loc de muncă în România, dar care nu este suficient de bine plătit – nu trebuie să căutăm prea mult motivele pentru care aceştia pleacă dacă stăm să comparăm cei 875 de lei cu salariile de câteva mii de euro obţinute afară. Tot din studiul FSLI din 2011 aflăm că 41% dintre tinerii ajunşi la catedră se gândesc tot mai serios la posibilitatea de a urma drumul străinătăţii.
ANOSR consideră că singura modalitate prin care putem depăși acest colaps în care se află sistemul de învățământ din România este investiția sustenabilă în educație, care să asigure crearea și implementarea unui sistem de educație de calitate, cu cadre didactice bine pregătite și motivate, cu materiale didactice aduse la realitățile prezentului, cu săli de clase și de cursuri dotate cu aparaturi moderne și cu servicii sociale de calitate pentru elevi și studenți.
”Azi, de ziua profesorului, dorim să le transmitem cadrelor didactice din România nu doar clasicul ”La mulți ani” și urări de împlinire personală și profesională, ci să le transmitem și speranțele noastre că își vor recăpăta statutul social pe care îl merită și că vor fi răsplătiți așa cum se cuvine pentru efortul depus. Dascălii trebuie să redevină modele pentru tinerele generații și ar trebui să fie motivați să meargă la catedrele școlilor cu plăcere și mândrie. Constatăm însă că în lipsa unei finanțări corespunzătoare a educației și a unei alocări de 6% din PIB pentru educație, așa cum specifică legea educației, premisele ca statutul social al profesorilor să se schimbe sunt aproape inexistente.” – Mihai Dragoș, președinte ANOSR